DECLARAȚIE DE PRESĂ

În categoria Comunicat de presa20 mai 2019

primită de la domnul deputat Remus Borza (neafiliat)
Barometrul de Opinie al Academiei Române - Ce şi pe cine deranjează
76% dintre români consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită

Pe 13 mai, în Aula Academiei Române, Institutul de Știinţe Politice şi Relaţii Internaţionale “Ion I.C. Brătianu”, condus de profesorul Dan Dungaciu, a prezentat Barometrul de Opinie ce cuprinde răspunsurile la 100 de întrebări pe teme şi subiecte de actualitate din domeniul social, politic, economic, financiar, politică externă şi de securitate.

Lăsând la o parte controversele şi reacţiile la un chestionar politic ce dădea ca şi câştigător al europarlamentarelor PNL cu un scor de 27,6%, urmat de PSD cu 25,5%, Barometrul surprinde temerea populaţiei pe două teme fundamentale, dar în mod paradoxal ignorate de actuala clasa politică. 76% dintre cei chestionaţi consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită. Surprinzător, câtă vreme, raportat la propaganda guvernamentală, în România curge doar lapte şi miere. Creştere economică constantă din 2012 până în prezent, dublarea PIB-ului în acest interval, de la 557 miliarde lei în 2011 la un PIB previzionat de 1.031 miliarde lei în 2019, dublarea salariilor angajaţilor din sectorul public. Practic, tocmai aici este problema. Guvernele României s-au focusat exclusiv pe creşterea veniturilor unor categorii socio-profesionale în detrimentul altora, ceea ce evident reprezintă o discriminare. România este singura ţară din lume unde salariaţii din sectorul public sunt mai bine plătiţi decât cei din mediul privat. Doar în ultimii trei ani cheltuielile de personal din sectorul bugetar şi cele de asistenţă socială au crescut cu 73 miliarde lei (15 miliarde euro)! Menţinerea unui aparat bugetar supradimensionat şi supraremunerat pune o presiune teribilă pe bugetul ţării. Administraţia publică, sănătatea şi educaţia toacă, în fiecare an, fără folos, peste 50 miliarde euro! Societatea românească aşteaptă de 30 de ani, de când a început glorioasa şi interminabila tranziţie de nicăieri spre niciunde, o reformă reală şi radicală a statului pe care clasa politică este incapabilă să şi-o asume. Efectul unor astfel de politici etatiste şi populiste se materializează într-o datorie externă de 100 miliarde euro, în condiţiile în care în 1990 era 0, într-un deficit de balanţă comercială de 15 miliarde euro şi un deficit bugetar de 27 miliarde lei. În toţi aceşti ani, investiţiile, singurele care dau sustenabilitate creşterii economice, au fost sacrificate.

62% dintre români cred că Budapesta vrea controlul asupra Transilvaniei

O altă temă abordată de Barometrul de Opinie se referă la relaţia României cu Ungaria. Un subiect tabu în politica românească. Prietenii ştiu de ce. Toate partidele care au guvernat ţara au avut nevoie de susţinerea şi voturile UDMR, dependenţă care se va dovedi fatală pentru România. Din datele prelucrate de specialiştii de la INSCOP Research, LARICS şi ISPRI “Ion I.C. Brătianu” din cadrul Academiei Române rezultă că 62% dintre români cred că Budapesta doreşte sub o formă sau alta controlul Transilvaniei, 50% din respondenţi consideră că Ungaria se amestecă într-un mod nepermis în treburile interne ale României, 60% dintre cei chestionaţi consideră că Ungaria are tot interesul ca România să fie un stat slab şi 61% dintre cei intervievaţi consideră că Ungaria nu ne este prietenă. Sondajul este reprezentativ la nivel naţional având o marjă de eroare de +/- 3%. Aceasta este realitatea la nivelul percepţiei publice oricât s-ar chinui cei de la UDMR sau de la guvernare să o cosmetizeze sau să o nege. Condamnabilă este pasivitatea şi tăcerea celor de la putere. Nu ai dreptul să ignori chestiunea maghiară în contextul centenarului Trianon şi a ingerinţelor nepemise ale guvernului maghiar în treburile interne ale României. Ungaria nu s-a resemnat odată cu semnarea Tratatului la 4 iunie 1920, prin care renunţa la Transilvania considerând şi astăzi că i s-a făcut o mare nedreptate istorică. Noi am ratat Centenarul Marii Uniri, ungurii nu o să rateze Centenarul "unei mari umilinţe". Iredentismul şi revizionismul maghiar sunt mai puternice ca niciodată în ultimii 100 de ani. Cum răspunde guvernul de la Bucureşti acestor ameninţări? Prin tăcere şi pasivitate. Diplomaţia românească atât de eficientă şi respectată înainte de 1989, azi, e sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire. Interminabilele conflicte interne şi războaie fratricide au paralizat orice reacţie sau efort diplomatic. Și în politică e ca şi în viaţă: când doi se bat câştigă al treilea. Ungaria culege roadele războiului dintre Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria, dintre Putere şi Opoziţie. De facto a şi câştigat. Transilvania, din punct de vedere economic, e controlată de Budapesta. Mai mult de jumătate din imobilele de patrimoniu din Târgu Mureş, Cluj, Oradea, Timişoara, Arad sunt în mâinile maghiarilor. Aceeaşi situaţie o avem şi în ceea ce priveşte proprietatea asupra terenurilor agricole sau a fondului forestier. Zeci de mii de societăţi comerciale au capital maghiar. Limba maghiară în Transilvania este mai vorbită decât limba oficială a statului român. Cei aproape 400.000 români din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna sunt supuşi unui proces de epurare etnică şi maghiarizare forţată. Guvernul de la Bucureşti i-a abandonat de mult pe românii din inima ţării. În ultimii opt ani, premierul ungar Viktor Orban a fost de mai multe ori în vizită în Transilvania decât au făcut-o preşedintele şi premierul României la un loc. Cu ocazia vizitei Sanctităţii Sale Papa Francisc la Șumuleu Ciuc se vor arbora steagurile Ungariei şi al autointitulatului Ținut Secuiesc. Arborarea steagului naţional al României a fost interzisă de către autorităţile locale! Umilinţa şi batjocura la care sunt supuşi românii de către unii etnici maghiari, cetăţeni români şi ei, nu au limite. Săptămâna trecută, au profanat crucile din cimitirul Valea Uzului, aparţinând ostaşilor români căzuţi în Primul Război Mondial. Aceşti fanatici maghiari uită că armata română condusă de generalii Rusescu şi Mărdărescu, pe 4 august 1919, au eliberat Budapesta de dictatura bolşevică a lui Bela Kun. Mai uită că tot românii le-au dat doi dintre cei mai mari regi pe care i-a avut Ungaria în istoria ei de doar 1.000 de ani: Iancu de Hunedoara şi Matei Corvin.

După 1990, Guvernul de la Budapesta a cheltuit miliarde de dolari pentru a sensibiliza opinia publică internaţională şi marile cancelarii ale lumii de "marea nedreptate istorică" făcută Ungariei în 1920. Câtă vreme politicienii români, în frunte cu preşedintele ţării, proiectează în exterior imaginea unei ţări neguvernabile şi corupte, lobby-ul maghiar, în sensul revizuirii graniţelor, tinde să se materializeze. Ungaria e de-a lor. Face parte din Occidentul Catolic, "luminat şi democratic, harnic şi disciplinat", pe când noi facem parte din Orientul Ortodox, "obscurantist şi autoritar, leneş şi anarhic". România a fost primită în UE ca urmare a cedării către marile puteri europene a resurselor, pieţei şi industriei. Cu toate acestea, România niciodată nu va fi egalul lor. Tocmai de aceea suntem monitorizaţi prin MCV, ni se refuză primirea în Spaţiul Schengen, suntem umiliţi şi trataţi ca o naţiune de mâna a doua. O Românie mare şi prosperă le stă în gât birocraţilor de la Bruxelles. Mulţi îşi doresc o Uniune Europeană formată din ţări mici şi docile pe care să le spolieze de resurse. Cehoslovacia şi Iugoslavia au fost fragmentate în mai multe state de mărimea unui judeţ din România. Doar ulterior acestei operaţiuni de mutilare naţională, noile state astfel formate au fost primite în UE. Și României i se pregătise aceeaşi soartă. În decembrie 1989 şi în martie 1990 s-a încercat de către "agenturile străine" ruperea Transilvaniei de România. Ce nu s-a reuşit prin violenţe şi mişcări anarhice s-a construit încet şi cu migală în timp. Azi, Ținutul Secuiesc este o realitate ce nu poate fi ignorată. Prin pasivitatea, trădarea şi prostia conducătorilor noştri, şi România va avea în curând Tiraspolul său. Ungaria pompează la greu bani în propagandă, manipulare şi mistificarea adevărului istoric, finanţând sute de organizaţii civice, sportive şi culturale ale maghiarilor de pe teritoriul României sau ale diasporei maghiare din America şi Europa. Azi Ungaria este mai puternică financiar decât România. Are un PIB pe cap de locuitor de 15.000 euro, pe când România de doar 10.000 euro. Ungaria a încheiat, anul trecut, cu un excedent comercial de 5 miliarde euro, pe când România cu un deficit comercial de 15 miliarde euro. Ungaria a realizat, anul trecut, exporturi de 104 miliarde euro, pe când România de doar 67 miliarde euro. Pe primele 3 luni din 2019, Ungaria a raportat cea mai mare creştere economică din Europa, respectiv 5,2%. Creşterea economică a Ungariei este una sănătoasă, bazată pe industrie şi exporturi faţă de economia românească care a crescut preponderent pe consum şi importuri. Ungaria, o ţară cu o populaţie şi o suprafaţă de două ori mai mică decât România, are 1.520 km de autostradă, pe când România doar 800 km. Are 100.000 km de reţea transport şi distribuţie gaze, pe când România doar 50.000 km. Și gazul ce urmează a fi extras de România de pe platoul continental al Mării Negre va fi preluat tot de unguri, câtă vreme noi nu mai avem industrie petrochimică.

Dacă Bucureştiul va sta, în continuare, cu capul în nisip, bătălia pe Transilvania va fi câştigată de Budapesta. Ar fi cazul să punem piciorul în prag azi, când încă mai putem opri acest deznodământ fatal pentru România. Mâine va fi prea târziu.

Camera Deputaţilor

Presa

Societatea civila

Centrul educational

Directia comunicare si relatii publice

Relatii publice

Presa

DECLARAȚIE DE PRESĂ

Camera Deputaţilor

Adresa postală

Legaturi utile