DECLARAȚIE DE PRESĂ

În categoria Comunicat de presa22 martie 2019

primită de la domnul deputat Remus Borza (deputat neafiliat)
Taxi versus Uber. Disconfort sau Civilizaţie?

Peste 2.000 de taxiuri au blocat, miercuri şi joi, Piaţa Victoriei, protestatarii cerând Guvernului interzicerea aplicaţiilor care permit utilizatorilor să comande servicii de transport de tipul ride-sharing sau car-sharing.

Întrebarea este dacă vrem să ne întoarcem înapoi în timp sau vrem să privim spre viitor? În 2018, peste 3 milioane de români au optat pentru transportul cu Uber sau Taxify. O modalitate de transport modernă, civilizată, accesibilă şi fiscalizată. În maşinile Uber sau Taxify nu dai peste un sconcs certat cu apa şi săpunul, peste un şofer care fumează sau chiar îţi vorbeşte urât, dacă nu îi convine de mutra ta, ori peste altul care îţi refuză comanda dacă nu te înţelegi la preţ sau la bacşiş. Din păcate, industria de taxi a rămas nu doar cu o flotă învechită, dar şi cu o mentalitate retrogradă. Într-o economie de piaţă, nu poţi crea poziţii de monopol, cu atât mai puţin în sfera serviciilor. Cetăţeanul, adică consumatorul, este suveran în a alege compania şi mijlocul de transport cu care vrea să se deplaseze dintr-un loc în altul. Argumentul companiilor de taxi potrivit căruia Uber şi Taxify le-ar face concurenţă neloială este neîntemeiat. Există oameni care, nici să-i pici cu ceară, nu s-ar urca într-un taxi. Asta nu înseamnă că, dacă interzici companiile de ride-sharing, taximetriştii vor avea mai mulţi muşterii. Uber şi Taxify au transportat, anul trecut, peste 3 milioane de români, pentru care au plătit impozite. Doar în Bucureşti, impozitul plătit de Uber a fost de trei ori mai mare decât impozitul plătit de toate companiile de taxi care operează în capitala ţării. Cei mai mari jucători din piaţa de taxi sunt pe pierdere an de an, fără ca Fiscul să-i ia vreodată la bani mărunţi.

Există o problemă în Bucureşti care nu a fost rezolvată nici de municipalitate, nici de Ministerul Transporturilor: traficul supraaglomerat. Sunt peste 2 milioane de maşini în circulaţie, care emană în atmosferă noxe la greu. Există şi o acţiune de infringement a Comisiei Europene care a sesizat Curtea Europeană de Justiţie privind calitatea aerului din marile oraşe ale României. Timpul a trecut, iar România nu a fost în stare să se conformeze standardelor de mediu acceptate la nivelul UE. Cel puţin trei mari oraşe, Bucureşti, Iaşi şi Braşov, au nivelul de poluare cu particule fine de praf PM10 peste normele din Directiva 2008/50/EC. Nivelul acceptat este de 50 de micrograme pe metrul cub în 24 de ore, însă nu trebuie să depăşească 35 de zile dintr-un an. În Bucureşti, frecvent, vorbim despre 200 Mg/m³. După ce am renunţat în 2017 la taxa de mediu, au fost înmatriculate peste 1 milion de maşini second hand, veritabile sicrie pe roţi. Am transformat România în ţara rablelor sau în cimitirul european al maşinilor second hand. Apelând la acest serviciu de tip car-sharing sau ride-sharing se diminuează cu până la 25% numărul autovehiculelor din trafic şi implicit al noxelor, conducând la decongestionarea traficului şi la un mediu mai curat.

Camera Deputaţilor

Presa

Societatea civila

Centrul educational

Directia comunicare si relatii publice

Relatii publice

Presa

DECLARAȚIE DE PRESĂ

Camera Deputaţilor

Adresa postală

Legaturi utile