DECLARAȚIE DE PRESĂ

În categoria Comunicat de presa18 decembrie 2018

primită de la domnul deputat Remus Adrian Borza (deputat neafiliat)
Emmanuel Macron – mărire şi decădere

În urmă cu un an, Macron era văzut de foarte mulţi francezi ca un salvator al naţiunii, un lider puternic şi carismatic, care poate reda gloria şi influenţa statului francez, puternic erodate în ultimii 20 de ani. Azi, şi mai mulţi francezi îl percep ca o mare dezamăgire, ca un pariu pierdut.

Doar 25% dintre conaţionali mai cred în Macron, fiind cel mai scăzut nivel al încrederii într-un preşedinte francez, în ultimii ani. E începutul sfârşitului pentru tânăra speranţa a politicii franceze, mai ales după amplele demonstraţii de stradă ale puternicelor sindicate franceze, care au afectat şi mai mult încrederea în Emmanuel Macron.

Franţa s-a confruntat, în ultimele săptămâni, cu cele mai violente demonstraţii din 1968 încoace, soldate cu mii de victime şi tot atâtea arestări. După revendicările economice şi sociale ale „vestelor galbene” şi după satisfacerea lor de către preşedintele francez, protestatarii şi-au radicalizat şi politizat solicitările, cerând nici mai mult nici mai puţin decât demisia lui Macron, a guvernului condus de Édouard Philippe şi prerogative legislative pentru popor prin intermediul referendumului cetăţenesc. Manifestanţii solicită o schimbare radicală a sistemului politic prin impunerea unei democraţii directe, participative, adică o guvernare a poporului prin popor şi pentru popor, principiu enunţat în însăşi Constituţia Franţei. Francezii de rând, din mediul rural şi de la periferia marilor oraşe, care trăiesc în sărăcie, s-au săturat de politicieni şi de partide care fac jocurile şi promovează interesele marilor corporaţii financiare globale în detrimentul propriilor cetăţeni. Ceea ce se întâmplă azi în Franţa face parte dintr-o mişcare politică mai amplă, ce a cuprins deja America şi Europa. Populiştii, adepţii protecţionismului şi suveranismului, câştigă teren în faţa progresiştilor adepţi ai globalizării, dereglementării şi liberalizării pieţelor. Vom asista la o schimbare de paradigmă, la o resetare a scenei politice globale. Vedem o acţiune de emancipare a popoarelor împotriva multinaţionalelor care au devalizat economiile naţionale cu complicitatea unor politicieni, partide şi guverne impuse şi cumpărate de marea finanţă mondială. Europarlamentarele de anul viitor vor confirma acest trend.

Neoliberalul Macron a coborât socialismul din pod

Peste noapte, Macron s-a transformat, cel puţin declarativ, dintr-un preşedinte al bogaţilor într-unul al săracilor. Ba mai mult, neoliberalul Macron a coborât socialismul din pod. Cine ar fi crezut că, după 30 de ani, sceneta din balconul Comitetului Central, prezentată publicului pe 21 decembrie 1989, avându-i în rolurile principale pe Leana şi Nicu, va fi readusă în actualitate şi interpretată magistral de nimeni altul decât superstarul Emmanuel Macron? Dacă în ’89 cuplul didactorial încerca să cumpere tăcerea şi supunerea poporului cu 100 lei, mai marele progresiştilor europeni, în anul de graţie 2018, face aceeaşi încercare în faţa poporului francez, promiţând câte 100 euro fiecărui cetăţean. Chiar plusează cu scutiri de impozite pentru pensiile mai mici de 2.000 euro şi pentru orele suplimentare, precum şi cu o primă generoasă de Crăciun.Toate pomenile, oferite cu generozitate de chiriaşul de la Palatul Élysée, vor costa statul francez vreo 8 miliarde euro. Consecinţa va fi depăşirea pragului de 3% în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Iată, deci, că se întâmplă şi la case mai mari.

Ce au în comun Macron, Iohanis si Dragnea

Matteo Salvini ministru de Interne al guvernului italian şi liderul extremei drepte din Italia l-a atacat pe preşedintele Macron, afirmând despre acesta că este „un produs de laborator inventat de sistem” pentru a zădărnici ascensiunea lui Marine Le Pen. Există o similitudine între Macron şi Iohannis. Amândoi sunt percepuţi ca manifestând o anumită aroganţă în discurs şi atitudine, o incapacitate de comunicare şi empatizare. Macron a fost acuzat, precum Dragnea, de o verticalizare a puterii, în sensul în care cei doi lideri nu se mai consultă cu colegii de partid în luarea deciziilor. Macron a fost forţat de recentele proteste din Franţa să abandoneze această atitudine de frondă, apărând în faţa naţiunii cu o figură spăşită şi resemnată. „Mea culpa” preşedintelui francez din discursul de la începutul săptămânii trecute, adresat naţiunii, pe lângă faptul că nu a fost convingătoare, vine, oricum, prea târziu pentru a-i mai salva cariera politică. În curând, tânăra speranţă a politicii franceze va deveni istorie.

Camera Deputaţilor

Presa

Societatea civila

Centrul educational

Directia comunicare si relatii publice

Relatii publice

Presa

DECLARAȚIE DE PRESĂ

Camera Deputaţilor

Adresa postală

Legaturi utile