Camera Deputaților

Domnul Florin Iordache:

11. Proiectul de Lege privind declararea lui Mihai Viteazul, domn al Țării Românești, domn al Moldovei și principe al Transilvaniei, drept martir și erou al națiunii române; PL-x 329/2020.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Avem raport comun - Comisia pentru administrație și Comisia pentru cultură.

Cine prezintă raportul?

Comisia pentru administrație. Doamna președinte sau domnul Știrbu? Hotărâți-vă!

Domnule Știrbu, vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate cu dezbaterea și avizarea pe fond, în procedură de urgență, cu proiectul...

Scuze! Numai puțin! Îmi trebuie raportul. Acesta e următorul raport.

Domnul Florin Iordache:

Vă dau eu raportul, domnule președinte!

Vă rog, veniți la mine! Acesta este raportul. Vă rog. Da, vă rog, cu Mihai Viteazul, și apoi cel...

Din grabă!

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Scuze!

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind...

Tot pe ăla mi l-ați dat!

Domnul Florin Iordache:

Păi, Mihai Viteazul!

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu (de la tribună):

A, nu e cel cu Horea, Cloșca și Crișan?

Domnul Florin Iordache:

Nu, domnule, suntem la Mihai Viteazul, domnule...

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu (de la tribună):

OK. Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă au fost sesizate, cu dezbaterea și avizarea pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind declararea lui Mihai Viteazul, domn al Țării Românești, domn al Moldovei și principe al Transilvaniei, drept martir și erou al națiunii române.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil.

Guvernul lasă la latitudinea Parlamentului asupra oportunității adoptării unui astfel de proiect de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale avizează favorabil proiectul de lege.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii, cu majoritate de voturi, au votat întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind declararea lui Mihai Viteazul, domn al Țării Românești, domn al Moldovei și principe al Transilvaniei, drept martir și erou al națiunii române, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină?

Da. Domnul Andrei Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe, Grupul PNL. Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declararea drept erou național a lui Mihai Viteazul, domn al Țării Românești de la 1593-1601 și autor al primei Uniri a celor trei Principate, la anul 1600 - Moldova, Transilvania și Țara Românească - este un gest absolut firesc, un gest de recunoștință, în contextul în care atacurile la identitatea națională sunt mai puternice ca niciodată.

Și, pentru că vorbim de conștiința națională, Mihai Viteazul a făcut parte dintr-un front european, reprezentat de Liga Sfântă, care viza eliberarea Sud-Estului Europei de amenințarea otomană.

Mihai Viteazul, de la 1594, apoi trecând prin cele două bătălii mari, de la Călugăreni, din 1595, și Giurgiu, 1596, reușește, în cele din urmă, să scape Țara Românească de regimul umilitor a ceea ce a reprezentat suzeranitatea otomană, lucru recunoscut și de Poartă, la 1597.

Mai apoi, Mihai Viteazul, în același context, al luptei antiotomane, alege ca formulă, să spunem, politică și militară, ceea ce s-a numit "Planul Dacic". Astfel, Unirea de la 1599-1600, în urma războiului pe care l-a purtat, întâi cu familia Báthory, care deținea guvernarea Transilvaniei, la acea dată, a reprezentant, de fapt, o avangardă a ceea ce a însemnat un nou plan de ofensivă în spațiul european.

De aceea, este esențial să înțelegem că acest "Plan Dacic" s-a suprapus și peste un element de conștiință, un element de conștiință care, chiar dacă nu era sinonim cu ceea ce înțelegem prin identitate națională în context modern, era vizibil încă din secolul al XVI-lea.

Mihai Viteazul era conștient de faptul că românii din Transilvania, din Muntenia, din Oltenia, din Moldova și de peste tot au aceeași limbă, aceeași credință, aceleași obiceiuri și aceeași origine.

Iar rolul lui Mihai Viteazul, ca simbol al Unirii, chiar înainte de apariția identității naționale, ca instrumentar al mentalului modernității, odată cu secolul al XVIII-lea, așa cum o întâlnim deja la Dimitrie Cantemir și în epoca lui Constantin Brâncoveanu, înainte de mișcarea "Supplex Libellus Valachorum", din Transilvania, și actele inițiate de Inochentie Micu-Klein, reprezintă un pas esențial și fundamental pentru ceea ce înseamnă respectul pentru conștiința istorică.

Aș mai adăuga, în încheiere, un fapt. Încă de la începutul secolului al XVI-lea, românii erau conștienți de faptul că, cu toții, indiferent de ce parte a Carpaților se află, au aceleași origini și aceleași rădăcini. Așa s-au împăcat, de exemplu, Radu cel Mare cu Bogdan al III-lea, împăcați chiar de Mitropolitul Țării Românești, atunci când porniseră la război.

În concluzie, Mihai Viteazul este parte indisolubilă din identitatea națională.

Acest lucru trebuie recunoscut, afirmat și asumat, mai ales astăzi, când...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

... vedem...

Domnul Florin Iordache:

Haideți să ne respectăm.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

... tot mai multe atacuri la ceea ce înseamnă identitatea românească - și vedem un val de nihilism - să votăm pentru Mihai Viteazul și să spunem un nu hotărât demolatorilor de statui, indiferent dacă vorbim de statui fizice sau statui morale!

PNL susține acest act normativ.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Haideți să ne respectăm!

Să respectăm totuși Regulamentul!

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu mai sunt.

Mulțumesc.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

Până la art. 3 dacă sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final, de mâine.

Următorul.